Oprisor - Passarowitz 1718

lei 240.00 tax incl.

La 21 iulie 1718, urmare a tratatului de la Passarowitz, Oltenia a intrat sub administraţia Imperiului Habsburgic. Nu se inventase conceptul de „ciocnire a civilizaţiilor”, dar rigoarea germanică, proverbialul chiul plin de umor al localnicilor şi moleşeala de tip bien-vivre a otomanilor au reprezentat factori de coliziune aproape palpabili. În 1738, Imperiul se restrângea după tentative nereuşite de recenzare, un oarece succes în cartografiere şi „însemnarea” pământului cu primele clădiri – mănăstiri şi conace – menite să dureze peste vremi.

Astăzi, spiritul locului, cel care i-a făcut pe germani să abandoneze proiectul, mai are sclipiri de rigoare şi precizie. Taman când eşti sigur că întreg satul îşi face siesta şi-ţi dai seama că lucrarea nu mai poate fi terminată, un „zvâc” divin pune lucrurile în mişcare cu viteză nemaivăzută. Iar încheierea – la timp! – a lucrării se face cu gluma şi cântecul care circumscriu cel mai bine spiritul locului. Urmează, evident, siesta…

Adauga in lista de dorinte

Produs indisponibil. Apasati butonul de mai jos pentru a fi anuntat cand revine in stoc

TaraRomania
ProducatorCrama Oprisor
RegiuneOltenia
ClasificareDOC - Mehedinti
Volum1500mL
Culoarerosu
Soi strugureCabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz, Pinot Noir, Dornfelder
Continut zaharuriSec
Volum Alcoolic13,5
Aspect gustativPuternic, complex, persistent
Aspect olfactivCoacăze, afine, ciocolată neagră
Aspect vizualRoșu intens aproape negru

Scrie o recenzie

Oprisor - Passarowitz 1718

Oprisor - Passarowitz 1718

La 21 iulie 1718, urmare a tratatului de la Passarowitz, Oltenia a intrat sub administraţia Imperiului Habsburgic. Nu se inventase conceptul de „ciocnire a civilizaţiilor”, dar rigoarea germanică, proverbialul chiul plin de umor al localnicilor şi moleşeala de tip bien-vivre a otomanilor au reprezentat factori de coliziune aproape palpabili. În 1738, Imperiul se restrângea după tentative nereuşite de recenzare, un oarece succes în cartografiere şi „însemnarea” pământului cu primele clădiri – mănăstiri şi conace – menite să dureze peste vremi.

Astăzi, spiritul locului, cel care i-a făcut pe germani să abandoneze proiectul, mai are sclipiri de rigoare şi precizie. Taman când eşti sigur că întreg satul îşi face siesta şi-ţi dai seama că lucrarea nu mai poate fi terminată, un „zvâc” divin pune lucrurile în mişcare cu viteză nemaivăzută. Iar încheierea – la timp! – a lucrării se face cu gluma şi cântecul care circumscriu cel mai bine spiritul locului. Urmează, evident, siesta…

30 alte produse din aceeași categorie: